Pe piața actuală din România, eficiența energetică a clădirilor – fie ele locuințe sau clădiri de birouri – devine din ce în ce mai mult o necesitate. Doar în a doua parte a anului trecut, în 2022, România a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la electricitate din toată Uniunea Europeană, cu +112% față de aceeași perioadă în 2021. Aceeași situație și la capitolul gazelor naturale, unde România are a doua cea mai mare creștere din UE, cu +165%.
Nu mai este vorba doar despre sustenabilitate și protecția mediului. Ci despre reducerea costurilor la energia electrică și utilități, costuri care pentru peste 50% dintre români se ridică la 10-30% din venitul familiei. Asta în timp ce pentru 16% din populație, plățile pentru utilități (energie electrică, gaze naturale) depășesc 31% din veniturile gospodăriei.
O casă pasivă energetic devine astfel nu un lux, ci o metodă de a economisi pe termen lung, aspirând totodată la o viață mai sustenabilă. Citește în acest articol principalele aspecte pe care trebuie să le știi despre o casă pasivă, oportunitățile din România în acest sens, cum se construiesc clădirile eficiente energetic și care sunt prețurile pe piața actuală.
Ce este și cum funcționează o casă pasivă? Pașii către un viitor sustenabil
Cunoscute și sub denumirea de passivhaus, casele pasive sunt acele locuințe care reduc la minimum consumul de energie. Astfel, ele devin clădirile cele mai eficiente din punct de vedere energetic și fac din economia energetică unul dintre principalele lor avantaje.
Prin materialele folosite, izolația termică, folosirea de energii regenerabile și o mulțime de alte detalii tehnice, astfel de case asigură un consum minim de energie cu un grad cât mai înalt de confort și un impact cât mai redus asupra mediului înconjurător.
Mai multe despre cum funcționează casele pasive și care sunt avantajele lor am vorbit în articolul PlanRadar dedicat conceptului de bază de casă pasivă:
Casă pasivă – ce înseamnă: Tot ce trebuie să știți despre casele pasive
Deschidere către case pasive în România
Pe piața internațională, casele pasive – respectiv ansamblurile rezidențiale pasive – contribuie la obiectivul global Net Zero, și anume acela de a atinge neutralitatea climatică prin urgentarea reducerii emisiilor de carbon la zero până în anul 2050.
În România, oportunitățile pentru case pasive existau încă de dinainte să înceapă criza în construcții și de pe piața imobiliară, cauzate inclusiv de exploziile la prețurile materialelor de construcții.
Încă de dinainte să fie remarcate fluctuațiile de pe piața imobiliară și creșterile de preț cu care ne confruntăm la momentul actual în toate industriile, în România există programe naționale și legislații care încurajează construcția de case pasive, eficiente energetic, cu impact redus asupra mediului înconjurător.
Acestea constituie oportunități legale excelente și o încurajare la nivel național pentru românii care își doresc case eficiente energetic, cu un consum redus, impact aproape inexistent asupra mediului și un viitor verde, sustenabil.
Oportunități case cu eficiență energetică în România
Spre exemplu, pe pagina Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) e anunțat “Programul privind efectuarea de lucrări destinate eficienței energetice, beneficiari persoane fizice”, cunoscut și ca “Programul Casa Verde Plus”. Prin acest program, orice cetățean al Uniunii Europene cu domiciliul în România poate depune dosarul pentru o finanțare sub formă de primă de eficiență energetică, în valoare de până la 40.000 RON.
De asemenea, încă din 2020, românii proprietari de case pot beneficia de o primă în valoare de până la 15.000 de euro pentru lucrările de eficientizare energetică a locuinței. Programul se numește “Casa Eficientă Energetic” și a fost conceput de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, împreună cu AFM.
Și în 2023, românii pot beneficia de programul “Casa Verde Fotovoltaice 2023”, prin care se acordă o finanțare de până la 20.000 RON pentru instalarea de panouri fotovoltaice în casele pasive care nu includ și sistemul solar direct de la dezvoltator.
Cum arată și cât costă casele pasive cu cea mai mare eficiență energetică din România?
În România, trendul caselor pasive și-a primit startul încă din 2017, atunci când Marius Șoflete, inginer constructor și proiectant specializat de case pasive, a adus în țară cursul de proiectanți de case pasive ca licență din partea Institutului de Case Pasive. Cursul se predă în prezent la Ordinul Arhitecților din România (OAR). Arhitectul a lucrat la unele dintre cele mai importante proiecte de case pasive din țară, despre care poți citi în continuare.
EvoHouse, prima casă pasivă certificată din România
Este primul proiect de casă pasivă din România. Cu 4 apartamente, EvoHouse a fost construită în 2014, proiectată și realizată de către un grup de experți la nivel internațional. Construcția a durat 14 luni și a avut ca scop principal folosirea a cât mai multe materiale ecologice și prefabricate.
Cu o arhitectură modulară, foarte flexibilă, și cu opțiunea de a reconfigura cu ușurință cele 4 apartamente în funcție de necesitățile de schimbare din viitor, este prima clădire din România realizată din cherestea laminată încrucișată (Cross Laminated Timber).
Casa Ria, cea mai eficientă casă pasivă din România în 2021
În anul 2021, cea mai eficientă casă pasivă din România se afla și în Top 3 Case Pasive la nivel global, drept “cea mai eficientă casă pasivă prefabricată din lume”. Construită și aflată lângă Târgoviște, cu o suprafață de 360 mp și situată pe un teren de 8.000 mp cu livadă, casa RIA era scoasă la vânzare pentru prețul de 687.000 de euro. Este o investiție mai mult decât rezonabilă, având în vedere costurile unei case convenționale la momentul actual în țară.
Costuri case convenționale: Cât costă să construiești o casă în 2023 în România?
Aceasta reduce cheltuielile anuale ale proprietarului pentru facturile la utilități cu 99%, cu un consum de numai 2kWh/mp pe an. În condițiile în care o casă pasivă are un consum anual de 15 kWh/mp, iar casele convenționale depășesc 250 kWh/mp anual. Practic, are cel mai mic necesar de energie pentru încălzire după exigența de casă pasivă, și încă nu a fost devansată de nicio altă casă din perspectiva necesarului de energie.
Casa Buhnici, prima și singura casă pasivă premium certificată din România
În februarie 2018, Casa Buhnici a fost prima casă din România și din Europa de Est – și pe locul 9 la nivel global – certificată drept casă pasivă premium. Cu echipamente răcire în tavan și pereți, încălzire în pardoseală, sonde geotermale, rezervor de apă și o mulțime de alte elemente care îi dau caracterul de casă pasivă, rezultatul se află și astăzi în top.
Nu este numai o casă pasivă. Ci o casă pasivă premium. Asta înseamnă nu doar că este eficientă energetic, ci că produce mai multă energie decât consumă. Construită în doar 7 luni de către o echipă de profesioniști români, cu materiale eco-friendly, și având 70 de panouri fotovoltaice care asigură necesarul de căldură și energie, Casa Buhnici produce de 3 ori mai multă energie decât consumă.
Top 3 case pasive în România în 2023
Anul acesta – respectiv în 2023 – top 3 cele mai eficiente case din punct de vedere energetic din România, certificate drept case pasive, pot ajuta proprietarii să economisească până la 90% la facturile pentru apă caldă și încălzire. Iar în raport cu investițiile în eficiența energetică ridicată, prețurile de vânzare sunt rezonabile (vezi Tabel 1: Case pasive preț România 2023).
| Tip casă pasivă | Case pasive preț România |
| Casă cu 4 camere în Dragomirești Vale | 115.000 EUR |
| Casă autonomă energetic în Balotești, Ilfov | 235.000 EUR |
| Vilă pasivă în stil scandinav | 249.000 EUR |
Tabel 1: Case pasive preț România 2023, conform surselor.
Casa pasivă în stil scandinav, spre exemplu, este realizată din materiale brute (beton, lemn, metal) pentru deosebită rezistență, în timp ce pompa de căldură geotermică asigură confortul termic cu zero emisii de carbon. Împreună cu alte caracteristici ale caselor pasive, precum geamurile special concepute și izolația exterioară a acoperișului și fundației, vila asigură o reducere de 90% a prețurilor la facturile de încălzire și apă caldă, devenind o investiție pe termen lung într-un viitor verde, economic și sustenabil.
Celelalte două case pasive din top, respectiv casa din Dragomirești Vale și cea din Balotești, Ilfov, au fost construite cu scopul de a fi independente energetic – reducând astfel cheltuielile la utilități – dar mai ales cu cel de a proteja mediul și a contribui la obiectivul Net Zero.
Iar lucrurile nu se încheie aici, pentru că oferta de case pasive crește în diversitate pe toată suprafața României, prezentând o atractivitate ascendentă pentru cei care caută o locuință. Până în Noiembrie 2022, 13 case aveau deja certificat de casă pasivă în România, și alte 17 erau în proces de construcție.
Optimizarea costurilor, reducerea consumul de energie pe termen nedeterminat, dar și responsabilizarea față de mediu constituie caracteristici ale caselor pasive care cresc standardele viitorilor proprietari de locuințe și atrag din ce în ce mai mult interes în România.
Cum se construiește o casă pasivă?
Pe scurt, casele pasive sunt caracterizate de confort termic pe tot parcursul anului, încălzire eficientă a spațiului, necesitatea unui consum redus de energie primară (adică pentru toate activitățile și aplicațiile casnice, de la energia electrică pentru consum domestic și până la apă caldă și încălzire) și etanșeitate.
Tocmai de aceea, într-un proces de construcție casă pasivă, constructorii folosesc ceea ce numim un “design pasiv inteligent”. Spre exemplu, casele pasive se realizează ținând cont de izolarea și hidroizolarea corectă a tuturor elementelor, începând de la izolație fundație casă pasivă.
De asemenea, se acordă atenție pereților exteriori pentru rezistență termică casă pasivă. Respectiv se realizează proiectarea și orientarea casei pentru valorificarea luminii și a umbrei în mod optim, în timp ce construcția și izolarea se fac pe baza celor 5 principii de design eficient, despre care poți citi mai jos.
Standard casă pasivă: Cele 5 principii de design pentru eficiență energetică
Atunci când se construiește o casă eficientă energetic, există 5 principii de bază ale designului eficient din punct de vedere al energiei. Iată mai jos care sunt acestea și ce reprezintă fiecare:
- Fără punți termice – fără pierderi de căldură, fără risc de condens și mucegai.
- Calitate superioară a ferestrelor – esențială pentru izolarea termică de calitate.
- Ventilație mecanică cu recuperare de căldură – pentru schimbarea aerului umed cu cel proaspăt în mod eficient energetic, fără pierderea căldurii din interior.
- Calitate superioară a izolației – prin folosirea materialelor de calitate.
- Clădire etanșă – criteriu obligatoriu pentru clasificarea Passivhaus, pentru consum energetic cât mai mic și eficiență energetică cât mai crescută.
Casele pasive cu design inteligent încă din faza de proiectare cu PlanRadar
La fel ca în cazul caselor de tip Smart Home, care au nevoie de un design smart încă din faza de proiectare, și casele pasive se proiectează inteligent încă de la începutul proiectului de construcție. De aceea, folosirea unei aplicații de construcții precum PlanRadar facilitează tot procesul pentru întreaga echipă, începând de la arhitecți și până la diriginți de șantier și constructori.
PlanRadar optimizează comunicarea și soluționarea tuturor problemelor neprevăzute, asigurând totodată opțiunea de a le oferi clienților transparență totală în fiecare stadiu al proiectului. Peste 120.000 de utilizatori din 65 de țări folosesc deja aplicația pentru managementul eficient al construcțiilor și finalizarea cu succes a proiectelor, fie ele construcții sustenabile, case inteligente sau case pasive.
Testează și tu gratuit PlanRadar pentru 30 de zile și vezi cum îți optimizează activitatea!
