Casele pasive sau passivhaus reprezintă un angajament față de clădiri eficiente, care urmăresc să reducă cât mai mult posibil cererea de energie și care, prin urmare, reprezintă o soluție sustenabilă din ce în ce mai interesantă pentru constructori și beneficiari. Aflați aici ce sunt casele pasive, criteriile pe care trebuie să le îndeplinească si avantajele lor.
Angajamentul față de sustenabilitate și eficiență în locuințe este o preocupare din ce în ce mai des întâlnită în rândul arhitecților și constructorilor. Utilizatorii finali caută case mai bine pregătite pentru a-și reduce facturile la energie, iar casele pasive apar ca o soluție personalizată în acest scop. Pentru a considera o locuință eficientă, trebuie luate în considerare mai multe elemente, precum orientarea sau materialele folosite. În cazul certificării caselor pasive, toate aceste detalii sunt deja acoperite.
Ce sunt casele pasive? Caracteristici principale
Casele pasive sunt locuințe care se disting prin capacitatea lor de a reduce cererea de energie la minimum. Prin intermediul acestei abordări, sunt construite clădiri mai eficiente și se reduc semnificativ resursele care sunt necesare locuinței. Sunt luate în considerare toate detaliile tehnice, care pot fi utile pentru realizarea unei clădiri, care solicită un nivel mai redus de energie. Unele dintre criteriile care luate în calcul sunt:
- Orientarea locuinței: pentru a optimiza resursele naturale la care va avea acces locuința, cum ar fi orele de lumină naturală.
- Materiale: se acordă prioritate utilizării materialelor naturale, în vederea realizării unui proces de construcție sustenabil.
- Termoizolație: termoizolația de calitate va fi cel mai bun aliat pentru a asigura o temperatură stabilă, spațiul necesitând astfel un nivel mai scăzut de energie.
- Utilizarea energiilor regenerabile: scopul este de a încorpora sisteme care funcționează cu energie regenerabilă, pentru a reduce utilizarea surselor neregenerabile de energie în locuință. Un exemplu excelent este instalarea de panouri solare în structura clădirii.
- Scopul locuinței: se ține cont de nevoile spațiului, pentru a optimiza la maximum resursele disponibile. Construirea unui birou necesită o abordare diferită față de construirea unei case, dar ambele pot folosi criteriile casei pasive.
- Ventilație încrucișată și protecție împotriva curenților de aer: pentru a asigura o etanșeitate adecvată a spațiului, păstrându-se astfel o temperatură mai stabilă.
De asemenea, sunt luate în considerare și elementele estetice, precum integrarea clădirii în împrejurimi și peisajul acesteia, acordând prioritate protejării mediului înconjurător, ori de câte ori este posibil. Astfel, nevoile sectorului construcțiilor sunt unificate cu mișcarea sustenabilă, cu scopul de a îmbunătăți utilizarea resurselor disponibile.
Obiectivul este acela de a crea locuințe care necesită mai puțină energie, fără a afecta confortul rezidenților. Procesele sunt optimizate, iar calitatea materialelor este prioritară, pentru a asigura o construcție modernă, care răspunde cerințelor celor care locuiesc în aceasta.
Recomandare: Case pasive, case cu consum zero de energie și case cu plus de energie
Avantajele caselor pasive
Există mai mulți factori, care încurajează oamenii să opteze pentru case pasive, unul dintre cei mai importanți fiind consumul redus de energie. Haideți să analizăm cele mai notabile avantaje ale caselor pasive:
- Sunt utilizate materiale naturale pentru construcție, ceea ce reduce direct poluarea și amprenta industriei construcțiilor asupra mediului.
- Amprenta de mediu a casei este redusă, atât în timpul procesului de construcție, cât și ulterior.
- Facilitează utilizarea energiilor regenerabile, pentru funcționarea sa.
- Investiție într-o locuință în armonie cu peisajul și împrejurimile acesteia, pentru a realiza orașe mai sustenabile.
- Calitatea vieții rezidenților este îmbunătățită, fără a necesita un nivel ridicat de energie și o mai bună izolație și ventilație a spațiului.
- Economiile de energie în locuință sunt semnificative, fără a fi nevoie să faceți compromisuri în privința confortului.
Dacă ne uităm la acest ultim punct, vedem că locuințele trebuie să aibă o cerere de energie primară mai mică de 120 kWh pe an pe metru pătrat, pentru a fi considerate case pasive. Această cerere de energie trebuie să acopere suma următoarelor costuri:
- Apă caldă domestică
- Iluminat și aer condiționat
- Utilizarea aparatelor electrocasnice
- Răcire
Ținând cont de această limită de consum, este fezabil să ne gândim că, în acest mod, consumul anual ar fi mai puțin de 10 euro pe metru pătrat.
Casele pasive în Europa: o tendință în ascensiune?
Casele pasive sau passivhaus au câștigat popularitate în mai multe țări europene, datorită beneficiilor pe termen scurt și lung, care le însoțesc. Reducerea consumului de energie este o dezbatere continuă între proprietari și constructori, iar casele pasive reușesc să găsească soluția ideală.
Acestea sunt considerate construcții ecologice, deoarece respectă un set de standarde energetice, care garantează reducerea consumului de energie în locuință. Mulți constructori și investitori văd deja casele pasive ca pe o investiție în active imobiliare, care le va crește valoarea de piață, în următorii ani. Acestea sunt construcții valoroase, din punct de vedere ecologic, care folosesc energii regenerabile, pentru consumul lor, și, prin urmare, sunt un stimulent pentru economisirea energiei în imobiliare.
Există opțiuni pentru a face o casă deja construită mai sustenabilă, intervenind asupra caracteristicilor menționate mai sus și îmbunătățind capacitatea ei de izolație și resursele la care are acces. Totuși, cel mai indicat pentru piața caselor pasive și pentru mediu este să vă concentrați pe crearea de case noi, care să țină deja cont de aceste criterii.
Dacă sunt realizate proiecte de construcție, care iau deja în considerare criteriile de sustenabilitate ale caselor pasive, acest lucru crește valoarea proprietății și îmbunătățește oferta pieței imobiliare, în termeni de sustenabilitate. Pentru că guvernele europene se concentrează deja pe acest aspect, pare logic ca acest tip de case să fie o tendință în creștere pe piață.
Clădirile tradiționale necesită materiale neregenerabile și energie pentru construcția și funcționarea lor. Procesul de construcție în sine generează o cantitate mare de deșeuri poluante și rezultatul este mai puțin eficient decât casele pasive. În plus, constructorii și profesioniștii din sector au fost nevoiți să facă față unei creșteri a costului materialelor necesare pentru construcții, în mare parte din cauza penuriei acestor materiale.
Prin urmare, clădirile care domină piața în prezent sunt mai puțin ecologice și devin din ce în ce mai scumpe, din cauza creșterii continue a costului resurselor. Mai mult decât atât, odată finalizate, acestea necesită cerințe mai mari de energie, pentru a atinge condiții optime de temperatură și resurse pentru rezidenții lor.
Fiind conștiente de acest lucru, multe guverne europene se angajează să promoveze aceste proiecte, cu ajutor financiar pentru utilizatorii care doresc să investească în îmbunătățirea eficienței locuințelor lor, fie că sunt nou construite sau fie ca proiect de renovare.
Ce este certificarea Passivhaus și cine o primește?
Casele pasive construite în prezent se bazează pe criteriile stabilite în certificarea PassivHaus. Această certificare este un standard german, care a fost recunoscut ca un etalon mondial. O casă certificată PassivHaus va fi o casă eficientă energetic și va fi proiectată după criterii bioclimatice.
Criteriile bioclimatice sunt luate în considerare, pentru a crea clădiri, care sunt adaptabile fizic la condițiile climatice exterioare, aspect care afectează direct consumul de energie. În plus, amprenta lor asupra mediului este redusă semnificativ, în comparație cu clădirile tradiționale.
Pentru a obține un certificat care atestă că clădirea îndeplinește toate standardele, pentru a fi considerată casă pasivă, există un certificat passivhaus. Acesta se acordă doar locuințelor și clădirilor care respectă toate elementele necesare, în urma analizei proiectului de construcție și a construcției de către un tehnician Passivhaus, care va putea să aprobe certificarea construcției.
În urma efectuării analizei de către specialistul în domeniu, documentul poate fi solicitat de la organisme de certificare externe, precum Passivhaus Certifier sau Passive House Institute (PHI). Proprietarii locuințelor vor avea documentul de acreditare și, de asemenea, vor putea monta o plăcuță pe locuința lor, pentru a demonstra certificarea actuală.
